Au trecut 9 luni de când echipa de fotbal a lui Gigi Becali nu mai poate folosi marca „Steaua București”. Logo-ul FCSB nu e pe placul suporterilor, care însoțeau echipa peste tot și decizia acestora de a nu mai asista la meciurile formației pe care înainte o încurajau a afectat rezultatele de pe teren propriu a trupei lui Mirel Rădoi. Cu toate că în înscrisurile oficiale nu utilizează „Steaua București”, angajații lui Becali folosesc verbal asocierea cuvintelor pentru a da senzația că, de fapt, nimic nu s-a schimbat după ce Înalta Curte de Casație și Justiție – adică instanța judiciară supremă în ierarhia instanțelor judecătorești din România – a dat decizia nr. 3425/03.12.2014, cea prin care a dispus anularea mărcii „Steaua București”.
Și, dacă imediat după aflarea sentinței clubul lui Becali anunța că se va da o interpretare deciziei de către casa de avocatură Piperea și Asociații, pentru ca „echipa să nu piardă sprijinul necondiționat oferit de suporteri și de a lămuri pe deplin situația creată”, aceasta a întârziat să apară până acum, iar fanii s-au îndepărtat de echipă.
Ruxandra Argăseală, fiica președintelui Stelei Valeriu Argăseală, care este avocat la firma Piperea, a publicat în această lună pe www.juridice.ro un material prin care critică judecătorii de la ÎCCJ pentru decizia emisă acum mai bine de 9 luni. Sub titlul „Marca Steaua. Cronica unei anulări nedrepte”, Ruxandra Argăseală, alături de Petre Piperea, aduce argumente pentru a explica de ce decizia i se pare nedreaptă.
Gigi Becali are „spatele” asigurat, nu de vărul său Virgil, aflat în plan secund, ci de casa de avocatură la care lucrează și fiica angajatului său
De ce crede ea că e o „decizie nedreaptă”
Prima notă critică se referă la regulile de competență funcțională a ÎCCJ, care „nu poate judeca pricina pe fond, întrucât legea nu dă în competența sa funcțională astfel de atribuții”. Adică, magistrații nu ar fi trebuit să judece în recurs procesul în sine, ci hotărârea atacată, pentru că recursul este o cale de atac extraordinară, nicidecum un apel, o procedură prin care să permită reanalizarea fondului cauzei. Iar Ruxandra Argăseală crede că ÎCCJ a răstălmăcit total situația de fapt. Ea încearcă să înlăture și noțiunea de „rea credință” pe care judecătorii curții supreme au folosit-o în dreptul celor de la FCSB, pentru utilizarea mărcii fără acordul Clubului Sportiv al Armatei. Și vine cu argumentul Curții de Apel București, că „utilizarea mărcii s-a făcut în mod public, iar SC FCSB SA a utilizat marca respectivă chiar și la încheierea diferitelor contracte cu MApN”.
Interesantă această remarcă. Cei de la Minister ar trebui să își aplece puțin atenția asupra acestor contracte încheiate înainte de decizia ÎCCJ, pentru că multe dintre ele au fost semnate de actualul comandant al clubului, George Boroi, împotriva căruia nu s-a luat niciodată nicio măsură, considerându-se că instituția condusă de Mircea Dușa a fost de acord cu relațiile comerciale încheiate între cele două părți. Ca o paranteză, Armata a ajuns să fie condusă de un dinamovist (Dușa), iar Ministerul Afacerilor Interne de un stelist, Gabriel Oprea. Ce poate fi mai amuzant? Cu siguranță însă, astfel de anchete nu vor avea loc pentru că se găsesc oricum lucruri mai importante de rezolvat de către cei din MApN, iar cum nici suporterii steliști nu pun presiune și nu par interesați de lămurirea acestei situații – în afara unor comunicate, n-a ieșit nimeni să protesteze – nimic nu se va schimba.
Familia Argăseală. Președintele Stelei, Valeriu Argăseală, e mândru de cei doi copii, Alexandru, care răspunde de Departamentul de Marketing al Stelei și de Ruxandra, care se luptă în Justiție pentru păstrarea mărcii Steaua la clubul de fotbal controlat de Gigi Becali
Ironii din fotbal pentru a descrie cum a fost posibilă luarea unei asemenea decizii de către ÎCCJ
Revenind la Ruxandra Argăseală și articolul semnat de ea, trebuie remarcat că, în încheierea acestuia, fata președintelui stelist folosește sintagme din sportul rege pentru a explica cum de a fost posibil ca în România, ÎCCJ să dea o astfel de „decizie nedreaptă”.
Concluzia ei, una ironică, ar fi că: „Balonul e rotund, nu mai există echipe mici și totul este posibil în fotbal”. Ea atrage atenția că un avocat isteț va trage cu siguranță învățămintele necesare după un asemenea proces și „își va ghida activitatea viitoare după principiul ai,n-ai mingea, tragi la poartă”.
Ruxandra Argăseală este avocat în Baroul București din 2014, an în care a reușit să intre în echipa Piperea și Asociații, o casă de avocatură destul de renumită la noi în țară. Ea e licențiată a Facultății de Drept din cadrul Universității din București, promoția 2014. Timp de un semestru a urmat și cursurile Facultății de Drept a Universității din Valencia.
Introdu cuvântul căutat și apasă ENTER